Breţcu

Breţcu

La 76 km de Braşov, la 16 km de Tg. Secuiesc, la poalele Carpaţilor, pe drumul naţional 11, unde îşi dau mâna Ardealul şi Moldova, se întinde localitatea Breţcu, veche aşezare transilvană. Pentru ca în acest peisaj mirific, dominat de munţi semeţi şi văi frumos mirositoare Breţcu este cea mai apropiată aşezare de pasul Oituz, vechile documente şi tradiţia orală supranumesc localitatea ”Poarta Răsăriteană a Ardealului” .

Pentru prima oară numele localităţii este amintit într-un document papal dintre anii 1332-1337: Bze villa, respectiv Beebcuk. Mai târziu localitatea poartă numele de Bereckfalva, şi este considerată o aşezare menită să asigure protecţia ”plaiului”.

Oituz

Stabilimentul se află în partea cea mai estică a judeţului, în valea îngustă a râului Oituz, la poalele unor munţi cu privelişti deosebit de frumoase. Satul este format din două părţi: pe de o parte din casele private şi clădirile comunale care se găsesc înde-alungul străzii principale, pe de altă parte din locuinţele de serviciu şi gaterul construit în valea care se prelungeşte spre est.
Biserica romano- catolică se află în centrul satului, sfinţii ei protectori sunt Sfântul Fabian şi Sfântul Sebesţyen. Vizavi de biserică, în partea sudică a drumului, se află o formaţiune rotundă alcătuită din trei elemente: baza unui monument pe care se află rugăciunea Hiszekegy.

Mărtănuş

Din punct de vedere administrativ aşezământul aparţine de comuna Breţcu, fiind locuit de o populaţie mixtă. Localnicii maghiari locuiesc în partea centrală şi de jos a satului, românii îşi au casele pe strada Română, în timp ce rromii de religie romano-catolică s-au stabilit în partea superioară.